ho...ho... craciunitzele

... frate, frate... si ce mai craciunitze!

In seara de Ajun, plin de armonia si spiritul Craciunului, ma las luat de prietenii mei si dus in clubul cel mai nou din piatza. De fapt se afla chiar in piata veche a orasului.
WoW, iti dai seama... cu toti baietzii tari din oras si papusile lor de portelan. Doamne ce mai noapte.
Aproape ca m-as fi putut simti ca Mos Craciun daca domnisoara Craciunitza nu si-ar fi irosit talentul pe subwoferul din colt, si ar fi ales in loc poala mea sa-mi spuna poezii... evident fiindca a fost "cuminte" tot anul, nu de alta - iar eu ador fetitzele "cumintzi" tot anul - adik le ador cumintzi si le ador tot anul...

Dar sa revenim la seara de Ajun.
Unde este vinul cu scortisoara si mar de alta data, colindele, si amintirile depanate in fata focului, sau macar langa caloriferul din dreapta barului, inghseuiti la o masa patata si zgariata, pe scaune tocite de atatea funduletze - unele chiar "ditamai" cururile ca al meu - zambind parca cu inima din tot sufletul.... dar nuuuuu-wtf.

Acum, Ajunul este seara petrecerilooor. Si ce mai petreceri, nu ca alta data - plictisitoare cu vin fiert si mar - nuuuuu. Voia buna..daaa, cu multa vodca sa ne dea halucinatii verzi si zapada alba sa ne mozolim pe fatza, cu acadele pentru fetele cumintzi si poate chiar iubirea mult visata, mangaiata cu mana prin par, privind in sus la salvatorul cu X5 alb, ce o va duce pe taramul fagaduintei, Italia, fara sa mai munceasca o zi in viata ei, doar oferind dragoste conditionata celor pacatosi intr-u linistea spiritului si descarcarea trupului.

Ho...ho...ho! Daca mai stau mult "neluat", chiar o sa ajung mos, deci nu mi-ar strica un pic de prospetime si realitate in gandire. Cine s-a ales devreme, ales sa ramana, caci azi, nu alegerea e grea, ci esantionul subtire...

blind date!

... ca si pana acum, esti un izvor nesecat de inspiratie arida pentru mine, si cum, probabil, pe viitor vei ramane in amintire.



Cauti cu toata fiinta ta implinire.

Cauti sa iesi din tipare ramanand aceeasi, fara vreo schimbare, fie in rau daca nu in bine.

Cauti alinarea si imbarbatarea. Cauti curajul si protectia. Cauti sa fi iubita fara sa iubesti.
Doar justitia e oarba, si cum aici nu este cazul judecatii, cum sa te legi la ochi si sa gasesti dragostea vietii? Ma faci sa rad, zau...

Ochii care nu se vad se uita, iar eu vreau sa-i uit pe-ai tai. Vreau sa uit toate zilele in care mi-ai alinat sufletul negru cu zambetul tau, parca rupt din soare, vreau sa uit de tine si de dorinta mea de-a fi a mea.

Dar ma ingrozeste gandul, de a nu avea ceea ce vreau, cand vine vorba de tine, asa cum mi-a fost refuzat sa am si pana acum.

Sti care este culmea acestor dorinte ale mele??? Eu cred ca tu nu esti pamanteana. Caci de departe, cand te privesc, nimic din ce-i al tau nu simt ca imi lipseste. Apoi te privesc, din ce in ce mai aproape, si descopar, putin cate putin, statuia de aur a lui Budha sub cea de lut a unui profet oarecare.

Ma uit in stanga, ma uit in dreapta, mi-e frica sa n-o mai vada si altcineva, sa nu mi-o fure careva... de fapt, nu TU esti a mea, ci eu sunt acela care-ti apartine.
Daca as fi doctor, mi-as prescrie un vaccin anti-TU, sa simt indiferenta cand ma uit dupa tine si nu te gasesc, cand imi zambesti atingandu-mi in suflet, cand te invit si ma refuzi, facandu-ma sa zambesc cu o tristete ascunsa... sa fiu indiferent la tot ce inseamna TU in viata mea.

... dar nu sunt doctor, si pana nu voi uita ochii aceia ce se fac verzi cand lacrimile iti tremura in ei, mi-e greu sa cred ca ma voi vindeca. Am auzit ca sunt si efecte secundare: "la fiecare blind date voi cauta zambetul tau pe fata fiecarei EA din viata mea!"

Nici nu mai stiu cum sa ti-o spun, pentru ca am facut-o in atatea feluri, incat cred ca incep sa devin vag in exprimare.

A fost o zi, nu de mult, nici de curand, cand ai luat un obiect ascutit, cu doua taisuri, si mi-ai taiat aripile... fiecare pana , una cate una... cu ochii inlacrimati. Este ca atunci cand vezi o pasare zbatandu-se in ghearele pisicii.
Si nu faci nimik.
Doar o parere de rau si... atat.

Ma simt dat la o parte, inlaturat, chiar gonit!

Am inteles poate prea clar, ce mi-ai spus de-atatea ori si nu am vrut s-accept, dar stiu ca acum nu mai vreau nimik din tot ce am nutrit atata timp... ci doar sa fiu langa sufletelul tau, chiar fara sa-l ating, doar sa-i dau din caldura mea... sa fiu ceea ce nu am vrut sa fiu

logic... nu???

Dac-as fi guvernatorul bancii mondiale, as bate moneda cu chipul tau

... zambind!

50%

... daca si Cabral are blog, pai "io" de ce sa nu am!

Incetasem sa mai scriu pe blog, pentru ca nu mai aveam ce.
Ba ca fericirea exista si e de lunga durata, dar "eu n-am trait-o sa-ti spun cum se manifesta", ba ca te complaci scriind pentru "personaje" nedemne de scrisul tau, ba pe-aci, ba pe dincolo.... iar intr-un final incert, chiar si fara cascavalul Hochland sa apara intrebarea: "Data viitoare poate ma saruta?"

Sti ce este uimitor? ca n-ai stiu ca ai 100% - acum... sti, dar nu vrei sa vrei;

Eu invitat in pat sa stau pe burta??? :)))) mai bine ma ridic si plec, si mandru chiar c-am fost un "invitat-gonit" de la parastas.
De-o piulita am nevoie, s-o tina in mana, model, si sa mi-o tatuez pe frunte, sa scriu pe margine, ca la monede, Moldavia si-n centru 2BANI.

Hai, pup!

P.C.: no mj for today